De la plan la zidărie: cum pregătești corect primele etape ale casei

1. Actele: ce s-a schimbat din 25 august 2026

Din 25 august 2026, autorizarea construcțiilor se face după Legea nr. 169/2026 — noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor —, care a înlocuit Legea 50/1991. Ordinea pașilor rămâne aceeași: certificat de urbanism → studii → proiect → autorizație → șantier → recepție.

Documentația depusă pentru autorizație se numește acum PAC (proiectul pentru autorizarea construirii), în locul vechiului DTAC. Pentru situația ta exactă (de exemplu, case mici în mediul rural, unde legea prevede și varianta de notificare), verifică la primăria de care aparține terenul.

• Extras de carte funciară actualizat și număr cadastral valid — fără ele nu poți cere certificatul de urbanism.
• Certificatul de urbanism îți spune ce ai voie să construiești: regim de înălțime, POT, CUT și ce avize trebuie obținute.
• Avizele uzuale: energie electrică, apă-canal, gaz, mediu și, după caz, altele cerute prin certificat.

2. Studiul geotehnic și ridicarea topografică

Studiul geotehnic arată ce fel de pământ ai sub casă, la ce adâncime se poate funda și dacă există apă subterană. În Maramureș, unde multe terenuri sunt în pantă sau aproape de pâraie, acest studiu schimbă des soluția de fundare — și implicit cantitatea de beton și oțel.

Ridicarea topografică fixează exact poziția casei pe teren și cotele. Ambele sunt cerute pentru proiect și te feresc de surprize costisitoare după ce excavatorul a început lucrul.

3. Fundația și hidroizolația — nu se repară ușor mai târziu

• Adâncimea de fundare trebuie să treacă de adâncimea de îngheț din zonă; proiectantul o stabilește pe baza studiului geotehnic.
• Betonul se toarnă în clasa din proiect, iar armătura trebuie să aibă stratul de acoperire cerut (distanțieri, nu pietre).
• Hidroizolația orizontală dintre fundație și primul rând de zidărie oprește urcarea umezelii în pereți.
• Izolarea termică a soclului și a plăcii pe sol se face acum, nu după. Este una dintre cele mai frecvente punți termice.
• Lasă betonul să se întărească: îngrijirea primelor zile (udare, protecție la soare sau îngheț) contează pentru rezistență.

4. Alegerea zidăriei: BCA sau cărămidă ceramică

Ambele variante sunt folosite curent pentru case. Alegerea depinde de proiectul de structură, de zona seismică și de cum vrei să rezolvi izolația.

• BCA: blocuri ușoare, precise dimensional, se montează cu mortar-adeziv în rost subțire, deci zidăria merge repede. Trebuie protejat de umezeală pe șantier.
• Cărămida ceramică cu goluri (de tip Porotherm): masă termică mare, rezistență bună la compresiune, se zidește cu mortar sau cu spumă/adeziv dedicat, după sistemul producătorului.
• Indiferent de material, stâlpișorii, centurile și buiandrugii din proiectul de rezistență sunt obligatorii — nu se înlocuiesc „din ochi”.
• Grosimea zidului nu înlocuiește termoizolația: pentru o casă nouă eficientă, peretele aproape întotdeauna mai are nevoie de un strat izolant.

5. Necesarul de materiale și programarea livrărilor

Calculează necesarul pe etape, nu „tot odată”: fundație, zidărie parter, planșeu, etaj, acoperiș. Așa nu ții paleți luni de zile în ploaie și nu blochezi accesul pe teren.

• Adaugă 5–10% rezervă pentru tăieturi și pierderi la zidărie; producătorii indică necesarul exact pe m².
• Verifică accesul camionului: lățimea drumului, cabluri aeriene, teren moale după ploaie.
• Pregătește o platformă plană și uscată pentru paleți, cu loc pentru descărcare la câțiva metri de casă.
• Comandă mortarul, adezivul și accesoriile din același sistem cu blocurile, ca să respecți garanția producătorului.